Egiptenii antici au folosit atât de mult cupru încât au poluat portul din apropierea piramidelor

Într-o zi caldă de primăvară din 2019, cercetătorii au început să sape în pământul de sub străzile aglomerate ale orașului Cairo. La doar puțin peste un kilometru distanță, Marea Piramidă din Giza strălucea la orizont. Cu aproximativ 4.600 de ani în urmă, în timp ce muncitorii construiau Marea Piramidă, locul contemporan de săpături se afla pe fundul nisipos al Portului Khufu, portul din apropierea piramidelor.

În portul din apropierea piramidelor, cel mai vechi port cunoscut din lume, cercetătorii au identificat prima instanță majoră de contaminare metalică provocată de om. Deși necropola din Giza este faimoasă pentru piramidele sale și pentru mumii, un nou studiu oferă dovezi fără precedent despre un aspect puțin cunoscut al civilizației egiptene antice: prelucrarea metalelor care a persistat timp de secole.

• Atahualpa, ultimul împărat incaș
• Alan Turing, spărgătorul de coduri naziste. Condamnat pentru homosexualitate, a scăpat de închisoare acceptând castrarea chimică

Studiul a fost publicat în revista Geology.

Ce ne spune portul din apropierea piramidelor despre egiptenii antici de rând?

Descoperirea aduce o nouă lumină asupra vieții oamenilor de rând din Egiptul antic, dincolo de elitele faraonice și princiare. „Ne-ar plăcea să știm mai multe despre 95% din populație, nu doar despre elite”, a declarat Alain Véron, un geochimist de la Universitatea Aix-Marseille (Franța). Opiniile sale sunt susținute și de Christophe Morhange, geoarheolog la aceeași instituție, care a subliniat importanța înregistrărilor sedimentare în reconstruirea narațiunilor istorice.

„Sedimentele sunt la fel de importante ca monumentele”, a spus Morhange, evidențiind semnificația adesea neglijată a solului de sub picioarele noastre.

Cercetătorii au folosit trasori geochimici pentru a investiga activitățile de prelucrare a metalelor din jurul vechiului Port Khufu. Situat de-a lungul unui braț acum inactiv al Nilului, aproape de Platoul Giza, portul era esențial pentru transportul materialelor și era locul unei industrii majore de fabricare a uneltelor din cupru. Aceste unelte, unele dintre ele fiind aliate cu arsen pentru o durabilitate sporită, includeau lame, dălți și burghie pentru prelucrarea materialelor precum calcarul, lemnul și textilele. Cercetătorii au utilizat spectrometria de masă cuplată inductiv cu plasmă (ICP-MS) pentru a măsura nivelurile de cupru și arsen, precum și de aluminiu, fier și titan, folosind șase date cu carbon-14 pentru a stabili un cadru cronologic, relatează Live Science.

O industrie puternică

Studiul a urmărit începutul contaminării metalice în jurul anului 3265 î.Hr., mai devreme decât se așteptau cercetătorii. Contaminarea din această perioadă predinastică sugerează că ocuparea umană și prelucrarea metalelor la Giza au început cu peste 200 de ani mai devreme decât se știa anterior. Deși cercetătorii au găsit dovezi directe ale civilizației predinastice în doar 13 morminte la nord de Giza, Morhange consideră că înregistrările geoarheologice oferă mai multe indicii. Cu atât de multă atenție acordată piramidelor și altor morminte, a explicat el, cercetătorii anteriori ar fi putut trece cu vederea dovezile ocupației timpurii a sitului.

„Găsești doar ceea ce cauți”, a spus el.

Cercetătorii au descoperit că contaminarea metalică a atins apogeul în timpul construcției târzii a piramidelor, în jurul anului 2500 î.Hr., și a persistat până în jurul anului 1000 î.Hr. „Am găsit cea mai veche contaminare metalică regională înregistrată vreodată în lume”, a spus Véron. Nivelurile de cupru din această perioadă erau „de 5 până la 6 ori mai mari decât nivelul natural de fond”, a continuat el, indicând o activitate industrială locală semnificativă.

Portul din apropierea piramidelor, important pentru a cunoaște mai bine istoria Egiptului antic

Andrew Shortland, arheolog la Universitatea Cranfield (Regatul Unit), care nu a fost implicat în studiu, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cronologia propusă. „Nu cred că șase date sunt suficiente”, a spus el, referindu-se la numărul de date cu carbon-14 utilizate.

Cu toate acestea, Shortland a recunoscut concluziile mai ample ale studiului despre contaminarea metalică provocată de om în portul din apropierea piramidelor. Studiul a oferit noi perspective asupra modului în care egiptenii antici s-au adaptat la provocările de mediu. Pe măsură ce Nilul s-a retras și Portul Khufu s-a micșorat, prelucrarea metalelor a continuat. Când Nilul a atins cel mai scăzut nivel, în jurul anului 2200 î.Hr., o perioadă marcată de tulburări civile și zvonuri sumbre despre canibalism, contaminarea metalică a rămas ridicată, sugerând o infrastructură și o forță de muncă rezistente.

Véron a explicat că retragerea Nilului a prezentat inițial oportunități pentru comunitățile locale. Cercetările palinologice (studiul boabelor de polen) anterioare au arătat că activitatea agricolă a crescut pe măsură ce Nilul în retragere a expus câmpiile fertile. Chiar și după ce construcția piramidelor de la Giza a încetat, prelucrarea metalelor a continuat probabil pentru a sprijini activitățile pastorale în creștere.

Dominik Weiss, geochimist de la Imperial College London (Anglia), a considerat că studiul este „extrem de bine realizat și atent condus”. Observând atracția siturilor cu mare vizibilitate, cum ar fi necropola din Giza, el a celebrat noua legătură dintre geochimie și istorie și posibilitatea de a arunca lumină asupra vieților egiptenilor antici de rând.

„Amprenta chimică a activității umane rămâne și nu poate fi ștearsă”, a spus Véron.

Vă recomandăm să citiți și:

Dovada că oamenii au ajuns în America de Sud mai devreme decât s-a crezut

Noi schelete descoperite în Pompeii dezvăluie o catastrofă neștiută până acum

Ce s-a întâmplat cu cei 50.000 de oameni care au abandonat brusc vechiul oraș Cahokia?

Execuţia ruşinoasă care a încheiat domnia ultimului ţar al Rusiei